SARBATOAREA SAN ANTÓN (Sfantul Anton)
San Antón este una dintre sarbatorile cele mai personale si particulare din calendarul satesc (Gálvezan ).Ritualul de foc, cu toate conotatiile proprii ale fiestei taranesti. Noaptea de San Anton s-a adaptat climatului actual ,acomodando-se la spatiile deschise, piete, zone deschise si a celorlalte zone pe care localitatea le are an curul sau peisagistic.
Celebrarea acesteia ancepe an ajunul sarbatorii San Anton (16 Ianuarie )cu traditionalul, aprins al focurilor, la lasarea serii de-a lungul antregului sat si pe toate strazile acestuia, mentinandu-se aprinse pana la sfarsitul zilei urmatoare.
In ajunul sarbatorii este traditie ca pe langa aprinsul focurilor an onoarea Sfantului pentru purificarea si protectia animalelor, ca vecinii din Gálvez sa se mascheze cu haine folosite si clopote; ceea ce putem numi ca ar fi si un Carnaval anticipat.
Situatia strategica a Gálvezului, si caracterul deschis al populatiei sale, a facut ca traditiile locale sa convietuiasca cu cele regionale ,comarcale asimiland de aceasta forma de-a lungul timpului folclorul acestora.
Focul, simbol al unitatii si al renovarii referit la noul an, alimentat de ramuri de maslin si lucruri ireversibile ,reuneste nu numai familia, prietenii Gálvezeni ci si numerosi straini;(focul )el este si ,´´ cuptorul ´´unde se prajesc produsele tipice acestui sat zootehnic prin excelenta.
ORIGINI
De originea acestor sarbatori avem anstiintare (documentare )an diferite cronici medievale. Traditional l-a apus se aprindeau focurile an gradini si an toate acele locuri unde existau ferme si animale domestice. Aceste focuri aveau conotatii magice ,asteptandu-se din partea acestora alungarea spiritelor rele, bolilor si a rautatilor animale: In San Anton, pune ´´gainusa ´´spune proverbul.
In noaptea de 16 Ianuarie, an ajunul celebrarii taranii aprind focurile ca si simbol al purificarii animalelor, an acelasi timpa n care se mascheaza pentru ,,cursa San Anton ,´´legati cu clopote tipice animalelor, ungandu-si fetele cu dopuri arse ce simbolizeaza teribila peste (boala ).
La fel exista si o relatie clara cu momentul recoltei si lucrarile de printre maslini, pentru cand ajungea sarbatoarea ,recoltarea maslinilor era adunata si se trecea la curatatul maslinilor. Mai precis erau aceste resturi ce rezultau din curatarea si taierea maslinilor, ca fiind materia de baza a focurilor. La acestea adunandu-se si resturile vechi de carpe care se utilizau la presatul tradicional si care erau anca ambibate an ulei, fiind un excelent combustibil.
In transcursul zilelor anterioare sarbatorii vecinii si locuitorii si an special copii, ieseau pe campurile din preajma si cautau prin case vechi materiale care sa serveasca drept combustibil. Nu adesea au fost certuri antre grupulete de copii de cartier sau de strazi pentru posesia ramurilor adunate (stranse )pentru foc ,la fel precum si asalturile si furturile din deposítele rivale …Situatie care preceda creearea unui climat de sarbatoare si dorinta ca focul fiecaruia sa fie cel mai mare si cel mai frumos.
EVOLUTIA ISTORICA
La sfarsitul sec.XVIII si anceputul sec.XIX-lea, an lunile februarie si martie a fiecarui an, era obiceiul ca o persoana oarecare sa doneze un mic purcelas ,caruia dupa ce i s-a legat de gat o panglica colorata, i s-a taiat urechea si coada pentru ca sa se stie ca era vorba despre ,,Porcul de San Anton,´´vecinii din localitate sa-l alimenteze pana an ziua sarbatorii (17 ianuarie ),avand ca scop final alimentarea celor saraci.
In dimineata zilei de 17se sarbatoreste slujba religioasa ,iar mai apoi sfantul an procesiune va parcurge cateva strazi din sat. Dupa aceea tinerii din sat ancalecati pe cai si carute anconjurau satul.
La sfarsitul sec.XIX-lea, sarbatoarea ancepea cu aprinderea focurilor pe strazi, gradini si campuri din localitate fiind cea mai importanta, cea situata langa Ermita de los Cristos pentru credinta an caracterul sau purificator. Este sigur ca focurile tineau conotatia magica asteptandu-se din partea acestora alungarea bolilor si a plagilor animale; an aceste focuri arzandu-se toate acele lucruri vechi pe care vecinii le aveau an case ampreuna cu lemnele care se strangeau din camp.
Oamenii se ambracau cu orice haine aveau prin case si a-si pintau fetele cu dopuri arse an focuri pentru a n u fi recunoscuti, a-si prindeau la spate clopote si colindau toate celelalte focuri ,lucru care se cunoaste si sub numele de ,umblatul, ,fuga San Anton.
Tinerii cu haine cavaleresti si haine luxoase patrulau calarind pe strazile satului oprindu-se la portile caselor cu tinere frumoase si care ieseau an poarta oferindu-le licoruri, carnati si dulciuri tipice sarbatorii. Obisnuiau sa iasa an jurul orei 11 dimineata si se restrangeau an jurul orei 2 dupa amiaza .Pe strazi an timpul calaritului tinerii interpretau cantece populare. Cu carnatii primiti an dar an timpul cursei ,,San Anton ´´tinerii se reuneau pentru ai frige la unu dintre focuri.
FOTO 1: "SAN ANTON CAII VECHI"
In ziua urmatoare se sarbatoreste (celebreaza )sarbatoarea religioasa an onoarea Sfantului ,unde se binecuvinteaza animalele si se merge an procesiune parcurgand strazile satului cu :magari, cai ,catari la care li se agata cele mai frumoase zorzoane (paturi, clopotei ,hamuri ).
FOTO 2: "PROCESIUNEA VECHE”
De-a lungul sec.XX si anceputul sec.XXI sarbatoarea s-a mentinut an fata altor sarbatori populare, care s-au pierdut cu trecerea timpului pana la disparitie .San Anton a continuat sa se reanoiasca adaptandu-se la peisajul urban al unui sat care creste si evolutioneaza.
In prezent se mentine traditionalul aprins al focurilor la apusul zilei anterioare sarbatorii (16 ianuarie ),prelungindu-se pana an ziua urmatoare (17 ianuarie );astfel ca si astazi se conserveaza toata simbologia magica antre vecinii din localitate (sat ).
De aproape mai bine trei decenii an aceasta noapte si ziua urmatoare se reunesc an jurul focurilor an grupuri ,pentru a povesti si manca la lumina acestora (dulciuri facute cu faina si licori coapte la foc );traditionala potcoava de San Anton (un dulce ce este foarte asemanator cu traditionalul Roscon de Regi ),miezuri de paine si produse de la taiatul porcului pe care vecinii le-au elaborat cu anterioritate .Propria Primarie este cea care face cadou participantilor la focuri a dulcelui traditional ,,Potcoava lui San Anton.´´
FOTO 3: “FOCURILE”
In zilele anterioare sarbatorii, vecinii iasa an campurile din apropiere an cautarea de materiale care sa serveasca drept combustibil (focului )si care sa-l mentina pe toata durata sarbatorii ;ajungandu-se sa se arda aproximativ 500.000 kg.de lemn an cele doua zile.
In aceeasi noapte vecinii, an grupuri continua sa se mascheze cu haine scoase din cufare vechi si clopote apartinand animalelor pentru a parcurge cursa (carerra )San Anton ;Ascunzandu-si fetele cu carpe si masti pentru a n u fi recunoscuti dat fiind faptul ca atunci cand se viziteaza;fiind normal sa li se ofere un pahar de vin, an timp ce San Antonii (persoanele mascate )continua sa viziteze diferitele focuri.
FOTO4: “MASCATII (MASCAREA)”
La fel se distinge si avantul galagiosilor care viziteaza principalele focuri din sat pe ritmuri de cantece traditionale cautate an ajun de catre vecini.
FOTO5: “PROCESIUNEA MODERNA"
FOTO6: “CAII MODERNI”
In continuare Primaria an fata satului daruieste vecinilor satului o degustare de produse tipice satesti: carne de porc la gratar si vin.
Aceasta nu este o sarbatoare exclusiva a galvezului, dat fiind faptul ca si alte sate din provincie o au, ansa poate ca Gálvez este locul unde ea a ramas neschimbata ramanand astfel ca si exemplu decum locuitorii sai au mentinut si facut dintr-o traditie straveche una a lor proprie, reambracand culorile cele mai interesante si curioase din regiune.